Uniunea Europeană a încheiat la începutul pandemiei de coronavirus un contract cu compania germană Asanus Medizintechnic în valoare de 29 milioane de euro prin care producătorul se angaja să furnizeze Uniunii 10 milioane de măşti de protecție! Însă, odată cu prima tranșă de produse, mai multe state au constatat că măștile sunt neconforme.
Această comandă este una dintre cele peste 37.800 de licitaţii şi contracte încheiate pentru combaterea pandemiei care au fost analizate de de jurnalişti din 37 de ţări şi coordonate de OCCRP (Proiectul de Raportare a Criminalităţii Organizate şi Corupţiei), potrivit EUObserver.
În fapt, prețurile măștilor achiziționate de guverne şi instituţiile UE au variat între 20 de cenţi şi 37 de euro pe unitate. În luna mai, a sosit prima tranșă din măștile de protecție comandate iar unele țări le-au pus la îndoială eficacitatea și se pare că pe bună dreptate – testele efectuate de patru state au arătat că produsele erau neconforme cu cerințele prevăzute în contractul încheiat.
Comisia Europeană, care chiar i s-a solicitat de nenumărate ori să facă acest lucru, nu a anunțat ce s-a întâmplat cu furnizorul sau cu măștile livrate.
De asemenea, echipa de jurnaliști a mai făcut o descoperire șocantă – măştile de protecţie achiziţionate de guverne şi instituţiile UE aveau prețuri care varian între 20 de cenţi şi 37 de euro pe unitate. Ulterior, aceștia au contatat că mii de produse erau inutilizabile. Însă de precizat este faptul că multe contracte erau încheiate cu firme care nu existau pe piață înainte de pandemia de coronavirus.
Jurnaliștii au analizat contracte în valoare totală de 21 miliarde de euro, din care instituțiile Uniunii Europene au semnat acorduri pentru aproximativ 3,4 mld de euro. Comisia Europeană a negociat două cotracte în numele statelor membre.
Comisia Europeană (CE) a semnat contracte pentru achiziționare de vertilatoare cu și fără certificare, motivând că era apogeul pandemiei, obiectivul fiind creşterea oportunităţilor pentru echipamente potenţial salvatoare de vieţi. De asemeneaa CE a motivat că achiziţionarea de echipamente non-certificate a depins de fiecare guvern.
În luna mai a acestui an au fost trimise cereri către instituțiile uE referitoare la contracte şi companiile din spatele lor, însă nici până în prezent acestea nu au fost soluționate.